Pranzul cu Dumnezeu

Un baietel si-a dorit sa il intalneasca pe Dumnezeu. Stiind ca pana la Dumnezeu e drum lung, si-a pus in bagaj cateva prajiturele si sase cutii de suc si a pornit la drum.
       Dupa ce s-a indepartat ceva de casa, a intalnit un batran. Acesta statea intr-un parc, aproape de lac si privea niste pasari.
       Baietelul s-a asezat langa el si si-a deschis geanta. A vrut sa bea din suc, dar si-a dat seama ca batranul era infometat si i-a oferit o prajitura.
Batranul fericit, a acceptat si i-a zambit. Zambetul lui era asa de special, incat baietelul a dorit sa-l mai vada odata, asa ca i-a oferit suc.
       Din nou batranul i-a zambit. Baiatul era foarte incantat. Au petrecut toata ziua mancand si zambind, fara insa sa schimbe o vorba.
       Cand s-a lasat seara, baiatul s-a simtit obosit, asa ca s-a ridicat sa plece. Dar dupa ce a facut cativa pasi, s-a intors la batran si l-a imbratisat! Batranul i-a zambit asa de frumos!
       Cand baiatul s-a intors acasa si a deschis usa, mama lui a fost foarte uimita sa ii vada fericirea de pe fata. 
- Ce ti s-a intamplat astazi de esti asa de fericit? l-a intrebat.
Copilul a raspuns: 
- Am luat pranzul cu Dumnezeu si inainte ca mama sa-i poata raspunda, a adaugat: 
- Stii, are cel mai frumos zambet din lume!
      Intre timp, batranul, la fel de fericit, s-a intors la casa lui. Fiul sau, uimit sa vada atata pace pe fata tatalui sau, l-a intrebat:
- Tata, ce ai facut astazi de esti asa de fericit?
   Batranul a raspuns:
- Am mancat prajituri in parc cu Dumnezeu, dupa care a adaugat:
- Stii, este mult mai tanar decat ma asteptam!